Preturi cabana vanatoreasca

Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuita de munteni, creatori si pastratori ai unor forme proprii de viata materiala si spirituala; comuna atrage prin elemente de arhitectura traditionala si de civilizatie a lemnului, prin viata pastoreasca si prin celelalte ocupatii, prin mestesuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafica a jocurilor populare, repertoriul muzical, viata culturala in general, iar daca sunteti in cautare de cazare Fundu Moldovei aici veti gasi locatii splendide.In regiunea de deal, de unde iepurele sau fazanul lipsesc, mistretul este principalul vinat pentru vanatorii locali. Avind o perioada de vanatoare generoasa, din august si pina in februarie, mistretul face obiectul multor tehnici de vanatoare. Goana la mistret se poate face cu gonaci sau cu caini. Cea mai practicata goana la mistret este cea mixta si cu gonaci si cu caini. Cainii trebuie sa fie din cei care gonesc exclusiv la mistret si nu iau urma caprioarei, iepurelui, vulpii, etc

Totul despre un meniu vanatoresc

Obiectivele naturale, cetatile si rezervatiile pe care le amintim va vor starni interesul, dar peisajele in sine ale Bucovinei cu greu pot fi descrise in cuvinte. Sentimentul pe care ti-l lasa Bucovina in suflet este dificil de comparat cu altceva. Unde mai pui ca aici se pastreaza si o gramada de traditii cu ocazia diferitelor sarbatori crestinesti si nu numai? Bucovina este poate cel mai cunoscuta pentru frumusetea manastirilor din aceasta zona: Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna, de exemplu. Peretii unora dintre acestea sunt pictate in culori naturale, facute din plante, asta pe langa frumusetea picturilor, constructiilor si fortaretelor in sine. Unele adapostesc obiecte de cult de o vechime impresionabila, altele moaste de sfinti, icoane si altele.

Vreau cazare in locatii unde se consuma specialitati vanatoresti

Din varfurile de nord ale Carpatilor Orientali, daca te intorci spre est si vrei sa cobori spre Suceava si spre podisul acesteia, dai de niste trepte naturale, rotunjit cioplite de vant si vreme, acoperite de un covor urias tesut din paduri si poieni. Sunt Obcinele Bucovinei, adica trei culmi mari impadurite, alungite si arcuite sub inaltimile vecine, ca nu cumva acestea sa se pravaleasca peste raurile si satele din partea de nord a Moldovei. Doua trecatori importante lasa drumurile sa ajunga din Transilvania spre Obcina Mestecanis: la nord, Pasul Prislop, care aduce soseaua de la Borsa, iar la sud Pasul Mestecanis, in care intra drumul european E58, ce trece muntii de la Bistrita (mai intai prin Pasul Tihuta, apoi prin Vatra Dornei) si merge dincolo de Campulung Moldovenesc, pentru a ajunge la Suceava. Marginea vestica a Obcinei Mestecanis o constituie, in mare parte, cursul Bistritei Aurii, rau in care inoata inca legendara lostrita. De la Carlibaba, unde Bistrita o ia in jos spre Iacobeni, si pana la Izvoarele Sucevei, valea paraului Carlibaba se inconvoaie usor, urcand in nord, spre granita.

Unde gasesc cazare Bucovina?

Alte activitati pe care le puteti interprinde sunt drumetiile pe munte, focurile de tabara, vizita la stana turistica, degustarea in crama, sauna, masaj, acces gratuit la sala de sport, dar si alte surprize pe care nu le puteti descoperi decat daca optati pentru un sejur la Casa Vanatorului. Picturile de pe peretii acestor lacasuri de cult constituie adevarate lectii de teologie si istorie a sfintilor, pentru instruirea unui popor care pe vremuri nu stia sa scrie si sa citeasca dar acum prezinta un grad ridicat de alfabetizare, mai noteaza sursa citata. Regiunea are un potential de dezvoltare turistica si economica, datorat padurilor dese numai in Suceava 53% din suprafata este acoperita de codrii de fagi si conifere si integrarii in structura geologica a Carpatilor, care dau inca un motiv turistilor sa fie atrasi de tinut.

Caut informatii despre cabana vanatoreasca

Fundu Moldovei este o comuna reprezentativa pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatra etnofolclorica deosebit de interesanta, consemnata ca atare inca de la inceputul secolului, cand a fost aleasa, la indemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetarile sociologice intreprinse de Dimitrie Gusti primele de gen din Romania.Fundu Moldovei este gazda Festivalului Buna Vestire, festival de cantece si poezii religioase ce se desfasoara sub patronajul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor si care are ca scop valorificarea traditiilor ortodoxe si etalarea unor forme de arta populara. Fundu Moldovei este o comuna reprezentativa pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatra etnofolclorica deosebit de interesanta, consemnata ca atare inca de la inceputul secolului, cand a fost aleasa, la indemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetarile sociologice intreprinse de Dimitrie Gusti primele de gen din Romania.

Comuna Fundu Moldovei se afla situata in nord vestul municipiului Campulung Moldovenesc, intinzandu-se de o parte si de alta a raului Moldova, pe o lungime de 16 km. Este situata pe drumul judetean DJ 175 la o distanta de 14 km fata de municipiul Vatra Dornei si 5 km fata de comuna Pojorata. Distanta dintre satul resedinta de comuna si satul Colacu este de 3 km, fata de satul Botus de 8 km, fata de satul Botusel 12 km, fata de satul Branistea 12 km, fata de satul Delnita 10 km, fata de satul Delut 13 km, fata de satul Obcina de 16 km, fata de satul Plai 14 km si fata de satul Smida Ungurenilor de 12 km. Relieful comunei este dominat de forme muntoase, brazdate de vai pe firul carora curg ape repezi, care nu au constituit un mediu prielnic pentru indeletniciri agricole de mare amploare, astfel incat singurele culturi care au dat rezultate au fost si au ramas culturile de cartofi si plante furajere.

Aceasta conceptie s-a impus intrucat echilibrul actual din natura nu mai este de mult un echilibru natural in adevaratul sens al cuvantului, ci un echilibru mentinut intr-o stare de relativa stabilitate prin interventia inteleapta, motivata ecologic si economic, a factorului OM. Asadar vanatoarea este o activitate constienta prin care se exploateaza durabil o resursa naturala regenerabila. Este perceputa astfel de managerii in materie, care urmaresc permanent evolutia populatiilor de vanat, din punct de vedere cantitativ si calitativ, si stabilesc, prin metode si mijloace cu pretentii stiintifice, cotele anuale de vanare, diferentiate pentru mai multe specii de vanat sedentar pe sexe, pe clase de varsta si pe categorii de calitate. Un lucru este insa de netagaduit: vanatoarea se practica, in general, din pasiune. O pasiune care incuba de obicei si timp, si bani. Oricat de pasionati ar fi vanatorii si oricat i-ar costa obiectul pasiunii lor, ei raman totusi constienti de ceea ce fac, in limitele cotelor de vanare prestabilite anual, asa incat sa mai poata vana si in ziua de maine.